continua

[...]


Inconjurata de pereti de sticla ma chinui de ani de zile sa inaintez in propria viata.

...Cand eram om mic nu eram constient de existenta lor:poate pentru ca aveam spatiu,poate ca nu aveam curaj sa merg mai departe si niciodata nu ajungeam sa-i ating.
Puteam respira fara ca cineva sa-mi sparga geamurile si apoi sa fuga ca un las,pentru ca sangele i-a ramas imprastiat pe gemuri si pe jos.
Aer pentru o secunda...
Si iluzia s-a dus!
(Geamurile sunt la locul lor)
Un rosu manjit pe pereti in care fluturi zac ingropati.


Se mai sparg capete si se merge mai departe!



[Libertateeeeeeeeeeee!]





[...]

sah mat

Prima frunza a picat!
(un fel de "tring" in varianta oratorica!)



am reusit sa-mi dau seama....
In viata ta sunt precum un pion pe tabla de sah.
Nu ai nevoie de mine,stau nemiscat in patratul-casa.(Altcineva iti usureaza drumul!)
Ai nevoie de mine,ma muti cum vrei.(strategic,totusi!Stii sa profiti)
Ca sa castigi.
si...
Cat de frumos:iti pot oferi victoria sau pot disparea din jocul tau.



in pragul victoriei iti vei primi infrangerea!



Acum sub masa pionul tau imbratiseaza suferinta mea.

nu stiu

pui punct,dar dupa el se continua sirul cu un alt punct si tot asa pana ce si tu vei suporta tortura de a purta la gat in noptile de august colierul din puncte.
[ai suferit,iubito!]
Situatia e scapata de sub controlul mintii.
Alergi in delir cautand portita de iesire dar te impiedici de prag chiar in momentul eliberarii din profan...
[...]EL iti intinde mana sa te ajute.Nu vrei sa te ridici,dar cele doua cuvinte"te iubesc"rostite la ureche,in timp ce cu mainile iti mangaie soldurile bine conturate, iti dau aripi ca sa poti zubura pana la Fericire si sa-i arati prin cuvinte minunea ce traieste cu tine,prin tine,din tine....din "vina" lui...
Drumul e lung si ai timp sa iubesti cu mintea momentele in care el isi trecea mainile prin parul tau si te saruta atat de usor pe gat coborandu-si buzele lin mai jos incat nu-ti doreai sa se termine;Cand iti prindea coapsele cu mainile ce-ti iubeau plielea;cand stateati imbratisati ore in sir si parfumurile voastre se imbinau;cand pur si simplu va sarutati...
...dar,pana sa ajungi la Fericire vantul se porneste,spulbera norii,si iti ascunde chei.Incepe si ploaia...
Teama te impinge sa-ti privesti din nou coleirul tau...s-a mai adaugat un punct!
Iar te-a mintit...









dezordine punct

transport feroviar

zona de blanc...
Mi-au fost furate cuvintele...



A fost candva Miercuri.Cel putin eu asa imi amintesc....
Mi-am spus:voi cunoaste garile,voi invata mersul trenurilor si voi deveni pasagerul fara vise.De ce fara vise?Pentru ca ele au ramas la amanetul de pe colt,din apropierea garii din periferia urasului poluat cu tristete.
Cand spun azi,spun:am ramas fara vise,bani nu mai am ca i-am dat pe "popcorn" si inca mai sunt prinsa in compartimentului trenului accelerat fara tinta.
Mai schimb din cand in cand compartimentul,caci pana si geamurile ma urasc de atatea lacrimi pe care le-am varsat pe ele.
Erau zile in care controlorul se oprea in usa compartimemtului,ma privea trist si apoi pleca fara a lasa in urma lui cuvinte.O data a intraznit sa intre in compartiment.S-a asezat langa mine,a pus mana pe umarul meu si a spus:"In definitiv, nu anii din viata sunt cei care conteaza, ci viata din anii tai."(citat Abraham Lincoln).Dupa cateva secunde l-am vazut cum pleaca spunand:"Daca iubesti viata, si viata te va iubi pe tine."(citat Arthur Rubinstein)
Am ramas iar singura...
Miros greu de mort umplea aerul...
Si m-am hotarat sa evadez:din ultimul vagon imi voi pierde urma.
a d i o !










[cineva imi va citi aceste randuri scrise cu sange pe tocul usii compartimentului MEU]

scrisoare?

Dragul meu blog,
Imi cer scuze ca ultimele mele randuri scrise nu am mai fost pentru tine,ci pentru caietul meu A5 dictando cu 80 de file.
Imi cer scuze ca nu ai atat de multe vizualizari precum alte blog-uri,ca de,creativitatea mea e sub limita!
Imi cer scuze ca "te clickuiesc" din an in paste.
Imi cer scuze ca esti cam sarac in posturi.
Imi cer scuze ca ma uit la desene animate in timp ce scriu aceste "magnifice randuri filozofice"!
Imi cer scuze ca acum nu mai stiu ce sa scriu.




somn usor....







nu-mi pare rau,baaaaa


Cu drag,
ioana?

in noapte

Mi-ai povestit cum iti traiai visele din noptile cu luna plina.
Intr-o noapte,alergai pe campuri inverzite slab luminate de luna.Cu picioarele goale prin iarba umezita te ridicai pe varfuri si iti intindeai mainile spre cer:strangeai in palme stele si apoi ti le agatai in paru-ti negru si lung ce-ti atingea gleznele subtiri.Linistea noptii nu te lasa in singuratate si "striga" vantul sa-ti guste pielea alba invelita de panze fine ca de paianjen.Si el(vantul) se obisnuise cu tine permitandu-si sa te muste incepand cu ochii pana ajungea la talpi...iar tu,la final,dispareai,asa cum si venisei.
"Intr-o alta noapte" iti puneai camasa cea alba si iti paraseai camera cu gandul de a te furisa in camera lui.Ii deschideai usa si il priveai din prag, si de teama sa nu-l trezesti,nici nu zambeai,(asa-ti era de drag!).Stateai nemiscata si cand luna se mai indeparta din dreptul ferestrei lui mergeai la captul patului sa-l privesti.Cu degetele te jucai prin parul lui ravasit de lumina lunii care va fura din intimitate;cu ochii ii urmareai cum pieptul i se modifica in timpul respiratiei.(cu trupul ii iubeai trupul!).Langa el stateai pana ce cantecul noptii te adormea,si zorii zilei te gaseau avand capul pe pieptul lui si visand ca ritmul inimii lui te tine in viata.Inainte ca el sa se trezeasca fugeai in camera ta cu doza de fericire adanc pitita in suflet.
"Intr-o alta noapte" plangeai in patul tau...
"Intr-o alta noapte" lipsea din patul lui...
" Intr-o alta noapte" campul era al altcuiva...
In cea din urma noapte ai furat luna si ti-ai agatat-o la gat.
...
Azi,in cutia cu bijuterii,am gasit lanticul cu luna noua.Era inca vie,nu se stinsese.
Am luat luna si am pus-o pe cer.
"Mai"au si altii nevoie de ea!
De maine vor manca din ea...

(re)amintire

si uite cum dintr-o gluma am ajuns sa imi amintesc momente din vara anului trecut.Inca sunt uimita ca seara aceea a ajuns iar in mintea mea.
Incep sa-mi revin,dar inca zambesc.
...o seara cu discoteci de gay,cu tipi insistenti,cu multa bere,cu strazi agolmerate,cu ritmuri bune,cu tipe faine ce au stat cu noi pana la sfarsit,cu alte si cu alte si cu altele...si cu tipii aia!
radeam nebuneste de ei!
el,cretul incerca doar sa impresioneze,cred...Stia si el cateva despre tara mea:Bucuresti-capitala,Dracula...mi-a repetat de cateva ori bune ca stie cateva lucruri,iar eu il tratam rautacioasa...
(nu detaliez,blogul asta nu e un jurnal...)
...atunci am primit si un trandafir,lucru pe care acum il consider "gest frumos",sa zicem,din partea unui tip,insa atunci am fost pusa intr-o situatie pe care nu sunt capabila sa o descriu(asta ca sa scap cat mai iftin din incurcatura) si ulterior cand gasca "s-a spart" am rupt petala cu petala din trandafir...
(am rupt un moment pe care puteam sa-l am amintire si acum.)



fragmente rupte,recitite,revizuite,resimtite,re....
stop!

...furate din caiet

Privesti spre cer
Atingi norii si ii strangi in pumni
Mainile-ti sunt usor umezite de sudoare.
Iar eu,le iau,le sarut si le simt raceala.
Mi-e atat de sete...
de tine!
Si-ti musc fiecare deget
...pe rand
Si sangele tau imi umezeste buzele crapate de vant.
Hei,
iti place durerea pe care ti-o provoc.
Timpul,
musca si el din noi
si vrand nevrand
clipa
pe care eu o visam
n-avea de gand sa-nceapa.

Plang eu!
Norii-mi zic ca sunt o proasta.

trecere prin timp.

pe cand elena ne primea in castelul ei...

zi de/la birou

taaaar!7:00.
trezirea,copila,azi pentru cateva ore vei putea fii "om mare".
Patule,te rog,lasa-ma sa cobor!Nu ma mai iubii dimineata devreme!
Ah,si de ce-i parchetul atat de rece?
De ce apa circula cu atat viteza prin tevi?De ce la robinet e atat de inceata?
Hei,dar lasa asta!
E lumina,e soare si e vineri(v.m.)!
Dus.dus.
haine.
strada mea.
autobuz.
oras.
trepte.
usi.
birou.
linistea cladirii cu pereti calzi pititi de hartii.
ma uit in jur si-mi spun:"Hai sa ne acomodam!"
deschid fereastra.
aer citadin,masini zgomotoase,soare caldut,cladiri dezbracate de vant,oameni mici,gaze,pasari...
nu avem metroooouuuu!
vai mie!
stop.sunt la birou!
imi iau cateva file albe,un pix lucios si le asez langa mine.
imi aranjez fusta si ma asez pe scaun.
imi indrept umerii si privesc superior monitorul unde era deschisa o fereastra de mess.
hei,sa-mi iau rolul in serios.
deci:
ma uit in jur
nimic.
mai stau putin.
iar nimic.
intra cineva si imi vorbeste
ii spun:"tata nu-i aici"
au trecut secundele cu mine "om mare"
imi ciufulesc parul,imi intind machiajul,imi pun castile in urechi
si revin la forma mea.
muzica imi urla in vene.
**fara sa-mi dau seama,m-am trezit tipand in mijlcul "lor"**
ma invarteam cu scaunul si radeam
ei isi mai doreau sa fie "oameni mici"



post pe care nu-l voi mai reciti.
stop.
rad de mine!:))