Porneşte bâlciul;
mai repede şi mai repde
până nu se crapă cerul de ziuă:
Ah,mirosul de căcat se impraştie pe străzi,
...pute de crapă pietrele!
Cred că de aceea cad săracele frunzele;
nu pentru că e toamna,
ci pentru că se imbibă cu putoare
işi schimbă culoarea şi cad.
Se duc dracului,
se aştern pe pamant
şi sunt călcate de vacile.
ce se duc,se duc
la nesfârşit...
Se mută decorul.
Pe o altă stradă,
trece o babă
şi scapă un parţ.
Agaţa "săraca bătrânică"
un moş puturos,
îmbibat in băutură.
Ei zic că,
Se iubesc şi se prea iubesc
dar totul,
până dau de-o mică druşca
şi nu ştiu sa o împartă.
Fericirea le e viaţă,
dar,îşi mai sparg şi sticle
în cap.
In acest micut sătuc,
stau buluc şi cocalari.
Ii uitasem,zău aşa!
Insă maneaua ce "răsare"
din ograda star-vecinei
Duduie.
pe la colţuri stă pitit
şi câte un rocker mic!
urăsc finalurile,niciodata nu ştiu să le ....(cum se zice?)stilizez?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu