Norii pandesc ziua,din colturi ale cerului,
se aseaza in trepte,
si formeaza scara mea de evadare
in mister.
Nu ma ridic din pat
sa rascolesc neantul.
Eu stau,ca-n nicio dimineata
si primesc lumina,
in ochii larg deschisi.
Nu-i somn si perna mea nu-i vie
...
E liniste,se aude numai cum respir...

Buna dimineata mie!