O noua expresie intrata in uz verbal mi-a ajuns la ureche si anume:"Fac ce vreau cu tine,esti copilul meu!"
La nivelul varstei de 40 ani nu s-a depasit conditia materialului,astfel persoana X,Y,Z(sau oricare alta litera)vede totul precum un obiect.Din lipsa de ocupatie persoana 40 isi muta "lucrusorul" ce poate fi numit si..."mobila".Il ia de pe pervazul de la fereasta,il pune pe birou ca sa il poata supraveghea mai bine.
Isi uita obiectul si il lasa sa se umple de praf,apoi intamplare face ca sa-l darame de la locul lui si isi aminteste ca isi mai are "bibeloul" dar cu mici/mari ciobituri.De teama sa nu se observe schimbare,personajul meu,pune micul ei obiect intr-o lumina favorabila ca sa ascunda "ranile".
Timpul a trecut si "bibeloul" ieri de portelan,era un ciob tot plin de praf.
Personajul meu cu greu a vazut ca inevitabilul s-a produs si ca "obiectul" nu mai era "obiect" si fara nicio remuscare l-a luat si l-a aruncat in cosul de gunoi,apoi un alt "bibelou" i-a luat locul.Era si el cumparat cu anii in urma,acum i-a venit randul l-a suferinta....
“şi te-ntrebi şi cât din tine e viu
şi cât mai e de murit”(i.c.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu